HOME | DD

Description
  O viaţă de hoţ aş duce, dacă prins aş fi, de aş putea fura şi-o clipă din trecut, pentru o dragoste, ce m-a iubit demult.
   Trăiesc schimbând sentimente, plin de viaţă, plin de regrete, doresc să-mi schimb experienţele, cu cine-ar vrea şi cine-ar crede.
   Iubesc pe gratis, iubesc cinstit, dar nu mai am de loc profit, îmi schimb merindele să am din ce trăi, dar merg prin sate străvezii, merg prin sate ce mă-njură, merg prin sate ce mă fură… Încerc să vând ce dau pe gratis, ca-aşa aş fi şi eu năpraznic… Aşa aş fi si eu "obraznic".
   Merg acum prin ceaţa groasă, vad o lumină foarte ştearsă, grăbesc mersul, grăbesc timpul, dar trecând prin clipa asta, pierd merinde, pierd iar timpul…
Mă uit în sus, se pierde luna, se pierde clipa, se pierd toate-ntr-una… Mă pierd într-o pădure-naltă, mă pierd în mintea-ntunecată…
   Lumina ce-o urmăream odată, dispare-n-dins… cred… dispare odată pentru totdeauna….
   Continui drumul prin pădure, merg singur, făr' aştri, făr' lumină, făr'-un Dumnezeu de al meu…
   Îmbătrânesc continu, disper, mă las încătuşat de singurătate… Dar…
   În bezna nopţii sufleteşti, doresc să prind iar lumina, doresc să-mi umple iar inima, să găsesc un sat al meu, un sat de negustori cinstiţi, un sat cu-ntârg modesc, c-un cumpărător…
   În timp ce gust din amintire, duc dorul celor drage, celor ce mă iubeau, pentru că eu le vindeam cinstit şi ieftin. Duc dor de viaţă, duc dor… Dar mi-amintesc că-i doar un vis!
   Plimbând… tot timpul prin pădure, trece… aud un glas, ce-mi ţipă-n "tobe", mă speriu şi mă-scund de sunet…
   Fug… disper… speriat pe bune… Plâng de mila ce nimeni nu mi-o spune, plâng de bezna "ce-nconjoară" corpul meu de crai, odată…
   Timpul trece, glasul fuge tot spre mine, mă opresc şi muşc din dinţi, ţip de teamă cu curaj, "Ce vrei, nu-s pungaş, tâlhar sau hoţ… Sunt doar un om ce s-a pierdut in vreme, s-a pierdut şi s-a temut…"
   Glasul tace… cred… gândeşte… Dar din spate-mi şopteşte: "Timpul trece, totu trece, tu eşti doar un domn ce merge, dar trece, tu eşti mort, iar Eu, iau ce trece… Hai să mergem!… Amintirea-i tot ce nu va trece! Iubirea-i doar un sentiment rece."

Description
  O viaţă de hoţ aş duce, dacă prins aş fi, de aş putea fura şi-o clipă din trecut, pentru o dragoste, ce m-a iubit demult.
   Trăiesc schimbând sentimente, plin de viaţă, plin de regrete, doresc să-mi schimb experienţele, cu cine-ar vrea şi cine-ar crede.
   Iubesc pe gratis, iubesc cinstit, dar nu mai am de loc profit, îmi schimb merindele să am din ce trăi, dar merg prin sate străvezii, merg prin sate ce mă-njură, merg prin sate ce mă fură… Încerc să vând ce dau pe gratis, ca-aşa aş fi şi eu năpraznic… Aşa aş fi si eu "obraznic".
   Merg acum prin ceaţa groasă, vad o lumină foarte ştearsă, grăbesc mersul, grăbesc timpul, dar trecând prin clipa asta, pierd merinde, pierd iar timpul…
Mă uit în sus, se pierde luna, se pierde clipa, se pierd toate-ntr-una… Mă pierd într-o pădure-naltă, mă pierd în mintea-ntunecată…
   Lumina ce-o urmăream odată, dispare-n-dins… cred… dispare odată pentru totdeauna….
   Continui drumul prin pădure, merg singur, făr' aştri, făr' lumină, făr'-un Dumnezeu de al meu…
   Îmbătrânesc continu, disper, mă las încătuşat de singurătate… Dar…
   În bezna nopţii sufleteşti, doresc să prind iar lumina, doresc să-mi umple iar inima, să găsesc un sat al meu, un sat de negustori cinstiţi, un sat cu-ntârg modesc, c-un cumpărător…
   În timp ce gust din amintire, duc dorul celor drage, celor ce mă iubeau, pentru că eu le vindeam cinstit şi ieftin. Duc dor de viaţă, duc dor… Dar mi-amintesc că-i doar un vis!
   Plimbând… tot timpul prin pădure, trece… aud un glas, ce-mi ţipă-n "tobe", mă speriu şi mă-scund de sunet…
   Fug… disper… speriat pe bune… Plâng de mila ce nimeni nu mi-o spune, plâng de bezna "ce-nconjoară" corpul meu de crai, odată…
   Timpul trece, glasul fuge tot spre mine, mă opresc şi muşc din dinţi, ţip de teamă cu curaj, "Ce vrei, nu-s pungaş, tâlhar sau hoţ… Sunt doar un om ce s-a pierdut in vreme, s-a pierdut şi s-a temut…"
   Glasul tace… cred… gândeşte… Dar din spate-mi şopteşte: "Timpul trece, totu trece, tu eşti doar un domn ce merge, dar trece, tu eşti mort, iar Eu, iau ce trece… Hai să mergem!… Amintirea-i tot ce nu va trece! Iubirea-i doar un sentiment rece."